Serbia s-ar putea alătura megaproiectului construirii unui cablu energetic submarin de peste 1.000 de kilometri în Marea Neagră, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă în zona caspică.
Proiectul prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
Proiectul prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
Pe de altă parte, după cum a relatat Profit.ro, Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre UE, că ″are îndoieli″ cu privire la compatibilitatea cu legislația Uniunii Europene a Acordului România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022 privind construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră.
Proiectul prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
Companiile de stat Romgaz din România și Socar din Azerbaidjan au finalizat studiul de fezabilitate a proiectului comun de construire a unui terminal de lichefiere a gazelor naturale la țărmul Mării Caspice și a unuia de regazeificare la malul Mării Negre.
Proiectul a fost oficializat tot la București, în decembrie anul trecut, la nivel de șefi de stat și de guvern, prin parafarea Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi.